Rușinea ca educare
Poate fi rușinea o formă de educare? Dacă privești cu mâinile la ochi, atunci poate fi o rușine izvorâtă din frică, iar dacă privești cu mâinile în buzunar, poate fi o lipsă de educație. Ce privire alegi? Eu aleg privirea de ansamblu…
După ce vei citi „Rușinea ca onoare”, „Rușinea ca putere”, „Rușinea ca țintire”, „Rușinea ca iertare”, „Rușinea ca ușurare”, „Rușinea ca navigare”, s-ar putea spune că te-ai educat, oarecum, cu o privire nobilă asupra rușinii.
Rușinea, din perspectiva educării, poate fi privită în două direcții: fie în direcția educării (după cum e logic, nu-i așa?), fie în direcția needucării. Hai să scriu un pic pe un ton negativ și termin articolul pe un ton pozitiv…
Ce este nerușinarea? Să fie oare lipsa rușinii? Când îi spui unui copil că este nerușinat, cum crezi că se simte? Râde inocent și își continuă treaba sau dacă-l clatini puțin, probabil că începe să plângă și îi pare rău, adică se simte rușinat.
Bineînțeles, nu recomand dresarea omului, dar sunt total împotriva needucării! Toate prostiile care-s la putere la ora actuală (în 2023), cum ar fi politica, LGBTQIA2S+ și mass-media, se bazează pe oameni needucați.
Oamenii educați sunt periculoși… Comuniștii sunt cei care vor să creeze oameni la fel, adică proști în orice domeniu relevant și savanți în orice domeniu irelevant…
Apropo de educație și needucație, pe vremea comuniștilor se punea accent pe educarea oamenilor, pe calitatea de a fi savant, iar acum, după ce a apus era comunistă, accentul se pune pe idioți. Ambele extreme au aceleași rezultate. De ce? Din pricina nerușinării!
Fala de a fi deștept în anii ’60-’70 era grozavă. La fel este și mândria idioților din ziua de zi… Cum să te lauzi cu prostia? Cu ajutorul nerușinării se poate orice.
Dacă nerușinarea ar fi medicament, reclama la vânzarea acestui produs „fabulos” ar fi următoarea: „Vrei să scapi de rușine și să nu-ți mai pese de faptul că ești idiot? Ia un nerusinus și vei fi cel mai bun idiot din cartierul tău! Spune și prietenilor că ești idiot fără să-ți pese! Nerusinus este pentru cei idioți!”
Am forțat reclama? Aș putea scrie un script pentru un film de cel puțin două ore…
În fine, e păcat că nerușinarea stă la baza idioților și în mare măsură la cei needucați. Sunt cazuri în care îi „mănâncă” rușinea și pe cei needucați, dar sunt foarte rare.
Ce face educația? În primul rând te face conștient! Un om conștient va avea totdeauna obraz (sau rușine) când greșește sau când e pus în fața unei situații cu final nefericit…
Cum se face educația? Prin practicarea unor „sporturi” foarte antice, precum cititul, memoratul, dialogatul și orice alt proces care te pune în dificultate, cum ar fi „Școala Vieți Care-O Știe Toți Băieți și Fetelele…”.
Închei articolul pe ton de manele? Dacă scriu „Să te-mbucure rușinea cu roșeață-n obraz!”, e de bine? Cred că expresia „Fiți-ar rușine!” nu e potrivită…
Numai la români le crapă obrazul de rușine… Oare de ce? De nerușinare!
Următorul articol, din 19 septembrie, va fi un fel de elogiu cu premierea rușinii. Ce concluzii am „tras” până acum, după 8 articole, câte unul în fiecare lună, din ianuarie până în august, despre rușine? Că trebuie să am răbdare și că rușinea este o opțiune. Poate fi și bună, poate fi și rea.
Apropo de răbdare, m-am gândit să fac o serie despre răbdare, dar nu știu când să m-apuc s-o scriu…
Vezi și
01/16/2023 – Rușinea
02/20/2023 – Rușinea ca onoare
03/20/2023 – Rușinea ca putere
04/17/2023 – Rușinea ca țintire
05/15/2023 – Rușinea ca iertare
06/19/2023 – Rușinea ca ușurare
07/17/2023 – Rușinea ca navigare
09/30/2023 – Rușinea ca opțiune
