Biblia
Promisiuni (3)

Promisiuni (3)

Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de niciun rău, căci Tu ești cu mine. Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie. (Psalmul 23:4)

Mai are Dumnezeu promisiuni pentru tine? Mai crezi tu că Dumnezeu e Dumnezeu și că viața ta este în mâna Celui ce ține Universul? Dacă da, atunci de ce acționezi ca și cum n-ar fi așa?

Nu puțini sunt oamenii care confundă valea umbrei morții cu moartea… De ce? De frică. Înțeleg faptul că uneori nu ai nicio soluție și că nu poți face nimic, chiar nu mai poți înainta nici în față, nici la stânga, nici la dreapta, nici măcar să mergi înapoi. Ce faci atunci? Poți să privești cerul?

Încerc să pregătesc o serie de articole despre sinucidere. Am șapte titluri, vor apărea în zilele de duminică, dar mai aștept un pic până încep să le scriu… Prea multă lume renunță la viață când se află în valea umbrei morții. Problema e că au crescut cazurile de sinucidere și că se bagă-n cap prin mass-media ideea că n-are rost să mai trăiești din moment ce ești inutil. Chiar și unele țări au introdus legi care permit omului să-și ia viața dacă sunt săraci sau se simt fără sens în viață. Îți recomand recenzia la cartea „Omul în căutarea sensului vieții”.

Omule, bun, valea umbrei morții nu înseamnă moarte! De ce să mori? N-ai niciun motiv să-ți dorești moartea și n-ai niciun motiv să renunți la viață!

Crezi că moartea te scapă de probleme? Să nu mai crezi așa ceva! De ce e scris în Biblie faptul că în iad va fi plânsul și scrâșnirea dinților? Imaginează-ți o durere care te îmbrățișează pe interior, complet, care te strânge la o intensitate enorm de mare… Ce faci? Păi nu reziști și începi să-ți scrâșnești dinții… E o durere într-adevăr de nesuportat, iar plânsul va fi unul continuu și fără lacrimi. Îți urlă sufletul… Dacă mori fără a fi împăcat cu Dumnezeu, atunci vei avea un infinit de dureri. Moartea nu este o soluție dacă suferi!

Care este prima parte a versetului din Psalmul 23:4? „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții…” Ești un pic atent împreună cu mine? Suferința e trecătoare! Cum? „Chiar dacă ar fi să umblu…” A umbla nu e totuna cu a sta. Dacă umbli înseamnă că nu stai pe loc, corect? „Dar doare, frate!” Nu contest durerea, știu că e o realitate, dar cât poți să te tot plângi? Nu te saturi odată și-odată?

Valea umbrei morții îți aduce aminte doar că ești trecător și îți sculptează caracterul. E normal să doară când ești cioplit. Nu te-ai supăra dacă cineva te-ar numi „necioplit”? Dar dacă e adevărat?

„Nu mă tem de niciun rău, căci Tu ești cu mine.” Cine are putere să afirme că în valea umbrei morții, Dumnezeu e cu el? De ce ai spune așa ceva?

Este Dumnezeu Atotputernic? Este! Este Dumnezeu Atotștiutor? Este! Este Dumnezeu omniprezent (adică prezent pretutindeni)? Este! Atunci nu e normal să crezi faptul că Dumnezeu este cu tine oricând, chiar și în călătoria ta prin valea umbrei morții? Este! „Dar nu simt, frate!”

Numai un om viu are simțuri, nu-i așa? Când ești bolnav, parcă nu mai ai toate cele cinci simțuri funcționale… Un semn că îți revii din boală, mai ales când ești răcit, este acela că ți-e foame și începi să mănânci. Raportat la tipul de mâncare, cu ce crezi că se hrănește omul care umblă prin valea umbrei morții?

„Este scris: ‘Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’” (Matei 4:4b)

Dumnezeu vorbește sufletului tău cât timp „te plimbi” prin valea umbrei morții…

N-am vrut să scriu atât despre subiectul ăsta și prefer să închei cu suferința. Nu vreau să-ți lungesc suferința de a citi… Glumesc…

Cum ieși din valea umbrei morții sau cum ieși din necaz? A te plânge nu e o soluție! Bun, plângi, urlă, vaită-te, culcă-te și vezi ce rezolvi… În afară de o oboseală fizică și o rușine psihică, nu te alegi cu nimic… Din valea umbrei morții ieși atunci când înțelegi că Dumnezeu este cu tine și începi să nu te temi de niciun rău pentru că ești deplin încredințat că Dumnezeu e Dumnezeu și știe ce face! Domnul să te-ntărească cu o astfel de gândire! Amin!

„Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie.” (Psalmul 23:4c)

Cum să fii mângâiat cu toiagul sau (și) cu nuiaua? Din ce-mi aduc aminte (glumesc…), nuiaua pișcă… Ce rol are un toiag? Cu toiagul faci o cale printre bercuri sau te ajută ca sprijin când urci un deal, podiș sau munte. Unde găsești verdeață? În vale, lângă apă sau în vârf de munte? Caracterul tău este hrănit cel mai bine în vale, când ești efectiv jos din toate punctele de vedere. Ce reprezintă toiagul și nuiaua? Primele indicii că nu mai ai mult și că urmează să ieși din valea umbrei morții. Pregătește-te să urci! Unde? Pe stâncă! Dumnezeu are o binecuvântare pentru tine!

Ce trebuie să faci? Să crezi! Ce anume? Să crezi faptul că Dumnezeu e Dumnezeu! Pot să-ți dau o lacrimă din partea mea, pot să te încurajez, pot chiar și să te susțin în rugăciune, dar nu pot să cred în locul tău. Credința în Dumnezeu te ajută să ieși biruitor din valea umbrei morții! Îți vei da seama singur că e doar o umbră și că nu e moarte!

Îți las o cântare sugestivă, care spune că Dumnezeu e credincios și că merită să nu te temi de niciun rău, fiindcă El este cu tine…

Promisiuni

Dumnezeu să te binecuvânteze! Nu uita că deja te-a binecuvântat!


Sursă imagine: Hans Luiggi on Unsplash


Vezi și

Promisiuni (1) – 26.01.2023
Promisiuni (2) – 23.02.2023
Promisiuni (4) – 27.04.2023
Promisiuni (5) – 25.05.2023
Promisiuni (6) – 22.06.2023
Promisiuni (7) – 27.07.2023
Promisiuni (8) – 24.08.2023
Promisiuni (9) – 29.09.2023

Mulțumesc pentru simplul fapt că ți-ai făcut timp să citești articolul! Dacă vrei, poți susține blogul cu o donație lunară:
Become a patron at Patreon!
Distribuie și altora:
Abonează-te
Primește notificări pentru
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile