Proverbe românești
„Bine peste bine nu strică”

„Bine peste bine nu strică”

Ce om se ferește de bine? Cine nu vrea să aibă parte de bine și apoi să-i meargă din bine în mai bine? Până și nebunul vrea să-i fie bine, chit că face rău de plăcere sau prostul, care se simte bine în orice circumstanțe…

Totuși, proverbul românesc face doar o aluzie… Când ești întrebat ce salariu ai, nu te gândești că se poate și mai bine? Logic. Când ești întrebat de sănătate, nu vin niște gânduri la tine care-ți spun că ar fi bine să fii mai sănătos? Foarte probabil. Când ești întrebat cum îți merge, nu răspunzi cu celebrul „Bine!”, dar cu o părere de rău că se putea și mai bine (sau și mai rău)? Categoric.

Dacă faci un sondaj la 100 de oameni, în mod aleatoriu (pe stradă), nu cred că vei primi 51 de răspunsuri sincere în care să ți se spună că viața lor este una bună sau că sunt fericiți (prin urmare le merge bine…). Pur și simplu nu cred. Și asta nu-i doar la români și nu-i o mentalitate de acum 20 sau 40 de ani. Adevărul e că fiecare zi are provocările ei, plus că unele provocări sunt la amanet și așteaptă „rezolvare”. În fine, e bine să ai provocări ca să nu te plictisești…

Până la urmă, orice om își dorește să aibă parte de fericire. Planurile nu se fac doar de dragul de a fi făcute, ci pentru a fi realizate cu scopul de a te face fericit. Împlinirea sufletească e ceva de preț la care tânjește foarte multă lume. Păcat că nu toată lumea înțelege că adevărata împlinire Îl are la bază pe Dumnezeu… Dacă-L ai pe Dumnezeu la bază, ca fundație a vieții tale, atunci te „bați” altfel cu provocările zilei. Curajul se cultivă, nu e ceva natural. Dacă nu ți-e bine acum, dar ai curaj și lupți ca să-ți fie mai bine, puțin câte puțin, atunci ești pe drumul cel bun! Dacă nu ai curaj și nu lupți, atunci tot mai ai o șansă la Dumnezeu, pe baza credinței în El. Nu trebuie să faci tu totul. Dacă Îl rogi pe Dumnezeu să te-ajute, atunci să fii sigur că te ajută!

Mai există și expresia „I s-a urât de prea mult bine”, des folosită la copii… Un copil e destul de inocent în gândire și e normal să fie răzvrătit (în prima fază, apoi trebuie să intervii…). La adulți e potrivită o altă expresie din Biblie:

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui și omul de bine se satură și el de ce este în el. (Proverbe 14:14)

Deci, și omul rău, și omul bun, se satură de rutina lor? Se pare că așa a făcut și Lucifer în cer… I s-a urât de prea mult bine… Dar ce om și-ar dori să aibă parte de rău când merge din bine în bine și adună bine peste bine? Nu denotă asta o îmbrățișare nebună a prostiei? Ba da… Nimeni nu-i scutit de prostie și nebunie!

Este normal să vrei bine peste bine, dar dacă vrei, planifici, vorbești și nu acționezi, atunci totul e în zadar! Proverbul meu de bază este „Binele-i bun atunci când e bine făcut”. Îl voi explica cu altă ocazie…

Nu-i rău să-ți dorești bine și să aduni bine peste bine. E chiar indicat! Trebuie doar să fii atent ca nu cumva să te-ajungă un purice de mândrie și să crezi că binele ți se cuvine! Fii smerit și persistent în lucrurile bune! Succes! Hai că se poate! Bine peste bine nu strică!


Sursă imagine: wallpaperflare.com

Mulțumesc pentru simplul fapt că ți-ai făcut timp să citești articolul! Dacă vrei, poți susține blogul cu o donație lunară:
Become a patron at Patreon!
Distribuie și altora:
Abonează-te
Primește notificări pentru
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile