Proverbe 25:2
Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraților stă în cercetarea lucrurilor. (Proverbe 25:2)
Ai nevoie ca Dumnezeu să ți se descopere într-un mod supranatural? Nu e scris în versetul de față că „slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor”? Așa apar ateii… Ei tot vor, tot vor, apoi se lasă și din nerăbdare se aruncă în oceanul uitării și lasă deoparte chiar și posibilitatea ca Dumnezeu să fie adevărat…
Până la urmă, dacă te rogi cuiva care nu există, e normal să nu ți se răspundă, nu-i așa? Dar dacă te rogi lui Dumnezeu, unicului Dumnezeu, Celui Preaînalt, Atotputernic, Atotștiutor, Celui vrednic de laudă, cinste, glorie, slavă și onoare? Dacă ai experimentat în trecut o rugăciune ascultată, ce faci acum când Dumnezeu ascunde tot față de tine?
Știai că Dumnezeu își arată slava în situația ta chiar și atunci când nu-ți răspunde? Subiectul ăsta mi-e foarte bine împământenit pe toate planurile… Practic, știu 10 drumuri care să ducă la tema de față: Dumnezeu te iubește chiar și când nu-ți răspunde!
Dacă Dumnezeu e Dumnezeu, deci nu dă greș niciodată, nici chiar cu aruncarea lui Lucifer și nici chiar cu izbucnirea păcatului în cer, atunci înseamnă că toate drumurile duc la tine. Exact, problema nu mai este acea problemă specifică pe care o vezi, ci tu vei fi principalul vinovat…
Știai că toți cei care învață sunt niște (mici) împărați? „Slava împăraților stă în cercetarea lucrurilor”. Dacă înveți la școală pentru un test, pentru o teză, pentru un examen, pentru o mărire de medie sau dacă înveți în afara școli, ești un împărat. Chiar ești un om nobil care își dă interesul, care a cercetat subiectul în cauză, care s-a pregătit, deci ai învățat, iar asta îți aduce o cinste.
A fi dornic să cunoști, să înveți, să descoperi, să cercetezi, denotă un caracter nobil. Poate că nu primești în fiecare zi sfaturi de la cei din jurul tău cu privire la benficiile învățării sau poate vezi că se produc nedreptăți și sunt N cazuri în care cei cu școală au fost ușor dați la o parte și au fost puși alții în locul lor care n-au știut nici să-și lege șireturile… Ei bine, dacă mântuirea e personală, gândește-te că așa e și învățarea. A învăța este unul dintre verbele care te duc pe calea înțelepciunii… Și totuși, dacă ești înțelept, pentru cine ești înțelept?
Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; (Proverbe 9:12a)
Ține minte: învățarea fără înțelepciune este goană după vânt! Da, înveți, foarte bine, dar caută înțelepciunea învățării și ai să vezi ce minuni descoperi…
Revin… E dreptul lui Dumnezeu să nu-și descopere slava, corect? Dar dacă vrea să o facă? Poate că ar vrea să-ți mai zică una-alta, să-ți arate ceva special prin care să te învețe ceva foarte important… Dar tu ce faci? Ești disponibil? Aici intervine procesul prin care tu trebuie să te cercetezi singur! Aici se vede și slava ta ca împărat! Cercetează-te! Nu aștepta să te cerceteze Dumnezeu și nici nu vreau să-ți zic că ar fi o ideea bună ca El să facă asta pentru că s-ar putea să te doară…
Cercetează-mă, Doamne, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii și inima! (Psalmul 26:2)
Mă feresc de Psalmul 26:2, dar știu sigur că o suferință te pune pe calea lui Dumnezeu, știu sigur că o suferință îți oferă în dar și înțelepciune și mai știu sigur că cine vrea cu orice preț să vadă slava Domnului, e dispus chiar să treacă prin valea umbrei morții… Deja omul ăsta care cere așa ceva are temele pregătite, a cercetat lucrurile, deci are o slavă demnă de împărat… Dumnezeu are nevoie de astfel de oameni. De ce? De fapt, nu doar El, ci oricine și-ar dori oameni dedicați, loiali, care dau totul în slujirea lor.
O, adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neînțelese sunt căile Lui! (Romani 11:33)
Nu-i așa că de multe ori nu înțelegem căile lui Dumnezeu? Parcă n-au nicio logică. Uneori poți fi pus în situația în care să-ți spună „Da, te binecuvântez!”, să aștepți binecuvântarea respectivă, dar să treacă 10 ani pentru a fi împlinită… 10 ani?! Păi mi-a spus clar „Da!”, de ce au trecut 10 ani? Deja am uitat… Dumnezeu nu uită și știe să binecuvânteze la timpul potrivit! Poți să spui tu că „timpul tace, dar trece…”, numai că timpul lui Dumnezeu nu tace pentru că slava Lui este din veșnicie! Dumnezeu împlinește ceea ce zice!
Ce zici de ateul sau de agnosticul care tot pune întrebări cu privire la existența lui Dumnezeu? Cu toții avem sau am avut diferite întrebări, unele cu răspuns exact, altele fără răspuns, cu privire la Dumnezeu… De exemplu: „De unde vine Dumnezeu?” sau „Cum s-a născut Dumnezeu?”. Ce răspuns ai primit la întrebarea asta? Păi Dumnezeu nu este om ca să se fi născut. Doar Dumnezeu întrupat, adică Domnul Iisus Hristos a venit în natură umană, prin naștere, dar El era din veșnicie, deci Dumnezeu ca Dumnezeu nu s-a născut, ci a existat dintotdeauna!
O altă întrebare cu un răspuns mai clar este următoarea: „Cine este tatăl lui Dumnezeu?” Păi dacă ai afla, atunci ai vrea să afli cine este bunicul, străbunicul și tot așa pe o linie genealogică până la Adam și Eva. De fapt, stai, că Dumnezeu e Dumnezeu, deci dacă e din veșnicie, înseamnă că nu are părinți…
Poate că ești curios și cercetezi lucrurile, dar dacă Dumnezeu nu ți le descoperă, atunci taci și mulțumește. La un moment dat, îți va răspunde… Dar ăsta e și farmecul lui Dumnezeu, și anume să nu-L cunoști întru totul pentru că e Dumnezeu. Nu știi tu ce mănâncă dimineața sau ce hobby-uri are… De ce? Pentru că e Dumnezeu și greșești dacă-L umanizezi. Dacă te raportezi la Dumnezeu ca la un om cu greșeli, slăbiciuni, lipsuri și dorințe, atunci greșești…
Dumnezeu e Dumnezeu, iar slava Lui stă în ascunderea lucrurilor! Laudă-te cu un astfel de Dumnezeu! Nimeni altul nu este ca El! Dumnezeu e unicul Dumnezeu și merită să i te închini!
Dumnezeu să te binecuvânteze!
Sursă imagine: Hasan Almasi on Unsplash
