Recenzie la cartea „Creștinism, pur și simplu”, de Clive Staples Lewis
Clive Staples Lewis (sau C. S. Lewis), a scris cartea asta despre creștinism într-un mod concis… pur și simplu… Se observă că nu vrea să scrie tot ce știe despre subiect sau că are unele carențe (pe care le recunoaște), dar asta nu o face o carte mai puțin bună, ci chiar una mult mai bună datorită sincerității… Fugi de omul care-ți răspunde la orice întrebare fără să aibă îndoieli!
Cartea „Creștinism, pur și simplu”, este o carte alcătuită din patru părți (cărți), primele trei fiind expuse mai întâi pe cale audio, la radio. Practic, după ce a abordat subiectul ăsta despre creștinism atâta timp la radio, a ajuns la concluzia că ar fi cazul să adune materialele laolaltă și să scrie o carte.
E interesant faptul că ține cont de diferența între vorbirea la radio și scrierea de cărți, adică la radio folosește tot felul de prescurtări (precum „n-am” în loc de „nu am”, „s-o” în loc de „să o” etc.), iar în scris abordează totul curat. Eu prefer să scriu direct cu prescurtări, chiar să folosesc cuvinte „din topor”, precum „asta” în loc de „aceasta” și orice altceva îmi vine în mod natural…
C. S. Lewis este considerat a fi unul dintre cei mai influenți gânditori creștini ai secolului XX. A fost prieten bun cu un alt mare scriitor, J. R. R. Tolkien, și nu trebuie deloc neglijat faptul că amândoi au făcut parte din clubul The Inklings, unde diferiți oameni (prieteni) care se ocupau cu gânditul, scrisul și aflarea sensului vieții, aveau discuții despre lucrările lor literare neterminate… Parcă altfel e să-ți prezinți ideea unor „judecători” care să te ajute, decât să o livrezi direct publicului… Un astfel de club precum The Inklings s-a dovedit a fi foarte benefic pentru membri…
Revin la carte.
Mi-a plăcut modul în care C. S. Lewis duce cititorul de la logică la credință. Mi se pare interesant cum explică teologia, cum abordează problemele grele și ce exemple simple oferă pentru a explica conceptele complexe. Presupun că la școlile de teologie (nu doar din România), studenții sunt obligați să citească cărțile lui C. S. Lewis. Oricum, la nivel global, există o mișcare care se bazează pe învățăturile lui C. S. Lewis, care îi studiază fiecare carte (frază) și care, într-un anume fel, îl venerează.
C. S. Lewis nu merită venerat, chiar dacă scrierile lui sunt de o valoare intelectuală enormă… Într-adevăr, e cu mult peste medie de bun, dar dacă e să iei doar cartea asta (Creștinism, pur și simplu), ai să observi că are niște limite pe care chiar el le recunoaște și pe alocuri e greoi în exprimare (sau incomplet). Își asumă greșelile (limitele), ceea ce înseamnă că merită apreciat mai mult decât e normal, dar nu venerat…
Ce faci dacă citești cartea „Creștinism, pur și simplu”? Vei face o călătorie de la logică la credință, vei vedea ce simplu pot fi explicate chestiile complexe și cât de ușor se poate evidenția faptul că fără Dumnezeu, omul e un nimic (nimeni, zero sau nu există). Îți recomand să citești orice carte scrisă de C. S. Lewis, nu doar cartea de față. Practic, dacă vrei să stai de vorbă cu un om deștept (peste medie), atunci citește-l pe C. S. Lewis.
Mă opresc aici, nu vreau să intru în detalii despre temele care mi-au plăcut. De ce? Ai să vezi că într-un final totul este pur și simplu.
Ce notă îi dau? Nota 9,30 cu mare indulgență. De ce? Nu-mi place să observ carențele unui scriitor renumit. N-are rost să scriu că „șterg pe jos” chiar și cu filosoful Immanuel Kant. În fine, nu „șterg” nimic cu C. S. Lewis. Oricine poate învăța enorm din cartea asta dacă o citește… Mai bine apreciezi calitățile și faptul că ai învățat ceva de la cineva, decât să-i scoți înainte greșelile. Observă și greșelile, e bine dacă le observi, apoi ia-le asupra ta și vezi dacă tu ești mai bun în ariile respective… În esență, totul e simplu. Problemele apar atunci când apar impuritățile. Creștinismul e pur și simplu!
P.S. La câte am învățat și la câte am notat din cartea asta, ar trebui să-i dau nota 10.
Sursă imagine: K. Mitch Hodge on Unsplash
