A meritat protestul pentru familia Furdui?
Poate că vei răspunde cu „Da!” și ai spune că a fost o victorie prin eliberarea definitivă a fetiței Naomi… Sau poate că vei răspunde cu „Nu!” sau chiar cu „Nu-s curios… facă ce-o vrea, nu mă afectează cu nimic…”.
Răspund pentru cei cu „Nu!”? Ăștia nu merită răspuns, deși l-am citit pe maleficul Saul Alinsky și i-am deslușit modul de gândire din cartea „Rules for Radicals”, deci îl înțeleg pe omul care-mi explică de ce crede că nu a meritat prostestul.
Cred că l-aș interzice complet pe Saul Alinsky în librării… N-a scris multe cărți, dar a avut mulți adepți… Nu-mi place radicalismul, nu-mi place activismul! Dar oare pocăiții ăia aflați la Berlin nu sunt niște radicali sau niște activiști? Îți răspund mai târziu.
Deci, ție, care spui că nu a meritat, îți spun că protestele pentru familia Furdui au la bază o agendă politică bine gândită. Și eu sunt de părere că treaba asta se rezolvă mai întâi cu ușile închise, apoi se trece la mediatizare, dar politicienii români și-au făcut treaba. Nu-s curios dacă s-au rățoit cu autoritățile germane doar ca să dea bine la publicul român pe motive politice, dar sunt curios de rezultate, iar rezultat sunt, momentan…
Răspund pentru cine zice „Nu-s curios… facă ce-o vrea, nu mă afectează cu nimic…”. Ei bine, dacă ai avea un copil și ar veni autoritățile din Honolulu să ți-l fure, ce ai face? Ce ai face tu ca părinte? Dacă n-ai trecut pe-acolo, dar ești părinte, probabil că te îngrozește gândul că cineva ar avea puterea să ți-l fure. Te sfătuiesc doar să nu fi pasiv, nu se știe când ți se taie craca și vei avea probleme. Așa le zic și la penticostali, să nu se bucure când mass-media șterge pe jos cu ortodocșii sau cu catolicii. Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică sunt cele mai influente instituții din țară. Dacă Guvernul (prin mass-media) se ia de instituțiile astea două, atunci imaginează-ți ce tupeu au contra unor penticostali, baptiști, adventiști sau evanghelici… Nu te bucura de necazul altuia!
Răspund celor care spun „Da!”. Nu cred că protestul pentru familia Furdui a meritat doar pentru eliberarea fetiței Naomi. Protestul ăsta scoate la iveală 3 piloni importanți pe care o națiune trebuie să-i aibă neapărat. Suflul unei națiuni stă pe următorii 3 piloni:
1. Identitate națională
În primul rând, acest protest este al românilor. Indiferent de confesiunea religioasă sau de culoarea politică, protestul de azi, 26 noiembrie, de la Berlin, a fost al românilor. Sentimentul de identitate națională, de apartenență la un stat, la o țară, ca sentiment de onoare, dispare încetul cu încetul. Globaliștii se ocupă cu uciderea identității naționale. Mi-a plăcut de fanfara aia de la protest. Îi felicit! Poți asculta imnul național al României cântat de fanfară AICI.
2. Unitate frățească
Ce face identitatea națională? Adună oamenii laolaltă… Românii din diaspora (Anglia, Austria, Franța, Germania, Italia, Irlanda), plus cei din România și Republica Moldova (+ Bucovina), s-au unit într-un număr frumos pentru a susține cauza familiei Furdui. Țin să-ți aduc la cunoștință că nu doar familia Furdui are copiii furați de către autoritățile unui stat incompetent, dar momentan este cel mai mediatizat… Așadar, identitatea națională unește oamenii. Când ești plecat departe de casă, într-o altă țară, nu te simți confortabil să discuți cu un român chiar dacă nu-l cunoști? Parcă acolo printre străini îți permiți imediat să intri-n vorbă și să îl întrebi ceva de sănătate… Nu are rost să scriu faptul că cei din comunitatea penticostală sunt cei mai uniți și cei mai săritori (pentru că nu scriu…). Îți răspund la întrebarea de mai sus referitoare la activismul sau radicalismul pocăiților… Pocăiții nu sunt activiști și nici radicaliști! Credința în singurul Domn, adică Iisus Hristos, este suficientă pentru ca omul să fie un om normal, să trăiască o viață normală și să îi ajute și pe ceilalți să trăiască într-un mod normal.
3. Normalitate
Dacă ai un suflu de mulțumire cu privire la naționalitatea ta și dacă te unești cu ceilalți frați sau conaționali pentru o cauză nobilă, atunci ești pe drumul bun, adică pe drumul normalității. E normal să crezi în Dumnezeu? Da! E normal să faci binele? Da! Acțiunile unui om normal sunt bune întotdeauna! Anormal, firesc și nebunesc este ceea ce fac autoritățile astea care fură copiii de la părinți! Poate spui că e normal să fure de la pocăiți, că pocăiții își îndoctrinează copiii și le bagă Biblia „pe gât”. Fii pe pace! Nu doar copiii de pocăiți sunt furați și nu doar copiii de români sunt luați cu forța… Aș vrea și eu să fiu îndoctrinat cu Biblia, să mi se „bage pe gât”… Aud des expresia „A căzut cerul pe mine!” și efectiv mi-o place. Adică, ce poate fi mai frumos decât să cadă cerul pe tine? Cerul e frumos! Deschide ochii! Pocăiții merg în cer! Fii și tu pocăit! Atenție: pocăința e una, iar religia (ortodoxă, catolică, penticostală, baptistă, adventistă, evanghelică etc.) e altceva! Nu se pupă totdeauna! Religie fără pocăință se poate… Pocăința îl are în centru pe Hristos, iar fără Dumnezeu nu există pocăință. În fine, ține minte că e normal să fii pocăit, nu religios!
Concluzie
Ca și o scurtă concluzie, cred că autoritățile germane s-au speriat un pic și au eliberat-o pe fetița Naomi… E drept că de fațadă pentru că au ieșit destul de șifonați în presa internațională cu cazul ăsta al familiei Furdui. Ce mai cred? Cred că Dumnezeu nu lucrează cu jumătăți de măsură și cred că familia Furdui va fi reîntregită!
P.S. Chiar dacă pe mine nu mă vei găsi niciodată la proteste, îmi doresc ca Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți cei care au participat la prostestul de astăzi de la Berlin! Efortul lor merită răsplătit direct de Dumnezeu!
Sursă imagine: Sustinem familia Furdui
