Învață cu mine
Frica – lagărul conștiinței umane

Frica – lagărul conștiinței umane

Ți-e frică de X… Mi-e frică de Y… Îi este frică de Z… Ne-a fost dat să ne fie frică de… Vă este impus să vă fie frică de… Lor nu le este frică…

Omul nu a fost creat să aibă frică. Dimpotrivă, omul a fost lăsat să fie liber… În Geneza, capitolul 3, Adam simte pentru prima dată ce este frica din pricina păcatului. Ce capacitate intelectuală trebuie să ai doar ca să-ți dai seama când îți este frică? Știa Adam ce este frica? A mai avut până atunci starea de frică? Sunt convins că știa ce înseamnă frica, dar nu ca simțire pe propria piele… Îl las deoparte pe Adam pentru că dacă-l analizez în „lumina fricii” voi ajunge la concluzia că e omul care a pus mâna la construirea lagărului conștiinței umane…

Există și oameni speciali care nu au frică… 99.9% dintre ei sunt nebuni, iar majoritatea sunt cu acte-n regulă…

Abordez, scurt pe doi, problema asta cu frica pentru că iese tot mai mult la suprafață și nu arată tocmai bine… E ca un monstru pe care nu ai vrea să-l vezi.

De ce a crescut frica în ultimii 10 ani? Oare de ce a crescut numărul de frici? Din pricina necunoașterii…

Cum e posibil să fii „necunoscător” într-o lume care-ți oferă totul la secundă? O căutare pe Google este sub 1 secundă (numai să ai conexiune bună la Internet). Nu e normal să fii cunoscător din moment ce ai o cantitate enormă cu informații la îndemână? Doar teoretic… De ce? Pentru că în practică, tu și cu mine, nu suntem antrenați cum să procesăm informația nou-venită și îl lăsăm pe domnul Creier să se descurce. Ce înseamnă asta? Noi, ca oameni, avem un filtru, dar acel filtru își face treaba doar pe baza experiențelor anterioare și a cunoștințelor bine împământenite (acele cunoștințe pe care le mânuim cu ușurință, de care suntem convinși că le înțelegem în totalitate… de exemplu, știm clar faptul că 1 + 1 = 2).

Lumea din ziua de azi se mișcă puțin mai rapid decât orice altă civilizație anterioară? Dacă Eclesiastul scrie că tot ce a fost va mai fi (Eclesiastul 1:9), atunci îmi permit să cred ideea că nu noi am inventat circulația asta cu viteza informației. Orice lucru, idee, gând, fapt care se întâmplă la ora actuală are un fundament, iar acel fundament se bazează pe niște principii, care, la rândul lor, își au originea în acea sămânță de la care a pornit totul… Mașina nu a apărut din neant, casa ta nu a căzut din cer, iar frunzele nu s-au transformat în bani când au căzut din copac… Tot ce vezi în jurul tău este rezultatul unui proces. Cine e vrednic de slavă pentru creație? Dumnezeu! Poate zici că și anumiți oameni și te aprob dacă folosești cuvântul „poate”, dar omul e tot om, adică limitat, iar la un moment dat, în lagărul conștiinței sale (frica), dă niște rateuri de nu mai poate fi nici măcar amintit…

Totuși, de ce prea mult strică? Nu e logic să știi mai multe dacă primești informații „cu lopata”? Nu! Știrile în abundență distrug omul… Mintea ta și a mea e bombardată cu multe informații fără esență, succinte și irelevante, care te adulmecă într-un lagăr al gândirii, dar deja nu mai e gândirea ta, ci a celor care-ți oferă „hrana cea de toate zilele”: mass-media.

Ei bine, omul care e atras în capcana „breaking news”, care știe atâtea, este îmbrățișat de frică. Cum? Experimentul social („AVID-19”) la care am luat parte aproape toată populația planetei Pământ, este doar o parte din acest monstru… Ce stare produce informația care face referire la numărul de morți în fiecare zi? Cât de bine de simți când primești interdicția de a-ți desfășura activitatea pentru că e pericolul ca tu și toată familia ta să fiți infectați… să fiți carantinați… să fiți cercetați penal pentru că nu respectați regula A…?

Frică, frică și iarăși frică!

Situația actuală cu Rusia și Ucraina, care deja mă plictisește (chiar dacă sunt analist) are la bază frica… Frica unui război în apropierea României… Cade Ucraina, atunci cade și Moldova? Cade Moldova, atunci să cadă și România? Niște ipoteze aberante…

Celebrele știri de la ora 17… Altă frică…

Creierul e programat să aibă frică după frică… De ce? Un om fricos caută siguranța. Siguranța îi răpește libertatea, iar omul fără libertate este (sau trebuie) să fie supus. Cei din primul paragraf („lor nu le este frică…”) sunt cei care se ocupă ca ție și mie să ne fie frică… Numai că atunci când se întâlnesc doi „programatori”, e de la sine înțeles că doar unul dintre ei are un cod mai bun decât celălalt… Așa că sfatul meu pentru tine (și pentru mine) este să lași noțiunea de frică depoarte, să ieși din lagărul imaginar al senzației de frică și să-ți faci treaba pe care trebuie să o faci în fiecare zi… Nu te bloca pe știri!

Cât timp ești hrănit cu informații pentru care nu ai niciun manual de utilizare, ești ca o furnică ce se plimbă dintr-o parte într-alta a unui lagăr, cu scopul de a găsi ceva boabe, știind că nu vei găsi nimic, dar continuând să mergi din pur automatism, care va pieri în curând.

Lucruri complicate? Da… Frica nu ești tu ca om! La fel cum o haină nu poate fi Tu, așa e și cu frica… O haină nu poate fi cine ești tu ca individ! Frica nu poate să te definească în totalitate ca om! Tu te poți defini în totalitate și cu frica, dar nu complet cu frică… Ești om… ai fost creat cu doze de curaj, de cumpătare, de gândire, de acțiune, dar nu cu frică… Cum mai poți defini frica? Gândește-te că este un simplu obiect sau chiar un animăluț (cum ar fi câinele sau pisica, nicidecum dinozaurul). Are și animalul dorințele lui, astfel că și frica cere anumite atenții, dar tu decizi cât să-i oferi și când… Ar fi bine să conștientizezi și de ce…

Frica dispare, apar altele și tot așa… Important e să realizezi faptul că nu ai ce căuta într-un lagăr al conștiinței…

P.S. Dacă nu ți-e frică de comentarii, poți să lași unul…

Sursă imagine: Photo by Vadim Bogulov on Unsplash

Mulțumesc pentru simplul fapt că ți-ai făcut timp să citești articolul! Dacă vrei, poți susține blogul cu o donație lunară:
Distribuie și altora:
Aboneză-te
Primește notificări pentru
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
TOP