Este suficientă teologia lui „crede, numai”?
La întrebarea din titlu se pot adăuga următoarele două întrebări:
- Este suficient să bei apă pe stomacul gol?
- Te saturi dacă mănânci fără să bei apă?
Prima dată voi răspunde cu domnul „Depinde”, apoi cu doamna „Nu”. Mi se pare mie sau „Nu” este o doamnă, „Depinde” este un domn, iar „Da” este un copilaș? În articolul de azi, „Nu” are un rol pozitiv.
Domnul „Depinde”
În ce context s-a folosit structura „crede, numai”? În Marcu 5:21-43 și Luca 8:40-56, pentru fruntașul sinagogii, Iair, în contextul în care a fost anunțat că fiica lui a murit. Domnul Iisus Hristos l-a încurajat și i-a spus „Nu te teme, crede numai și va fi tămăduită”.
Iair a dat dovadă de credință din moment ce s-a dus la Domnul Iisus; a acționat, și-a pus încrederea în Dumnezeu… De aceea i s-a spus numai să creadă în momentul în care i s-a dat vestea că fiica lui a murit.
Viața te pune față-n față cu testele credinței… Dar dacă n-ai credință?
Poate fi suficient să bei apă pe stomacul gol dacă asta-ți propui. Dar dacă ți-e foame? Poți să-ți astâmperi foamea câteva ore doar cu apă și poți să o păcălești un timp, dar vei observa rapid cum îți tremură balamalele și te-nvârți deodată cu pământul.
Este posibil să te saturi dacă mănânci și nu bei apă imediat ca formă de încheiere. Dar vei observa rapid că-ți lipsește ceva, că te simți incomplet. Credința fără fapte este moartă… Degeaba spui „Da, cred” dacă trăiești invers, cu „Nu cred” în brațe.
Doamna „Nu”
Nu este suficient să bei apă pe stomacul gol.
Nu simți că te saturi dacă nu bei apă după ce mănânci.
Pe același considerent, nu este suficientă teologia lui „crede, numai” dacă nu ai o viață transformată sau dacă inima ta nu crede cu adevărat.
Ce înseamnă să crezi cu adevărat? Dar să ai o viață transformată?
Credința adevărată se găsește în Evrei 11:1. Mai este o formă inocentă de necredință, care-și dorește credința, în Marcu 9:24b („Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!”).
Cel care crede, care nu mai are nicio opțiune și care se încrede din toată inima, din tot cugetul, cu toată puterea în Dumnezeu, adică omul sincer și străpuns de povara situației, are o credință adevărată. Când ajungi să crezi că numai Dumnezeu poate rezolva problemele tale, atunci ești pe drumul cel bun!
Dar cum se formează o credință adevărată? Să fie un proces? Oare tâlharul de pe cruce a avut o credință adevărată de a fost primit în rai după ce L-a recunoscut pe Hristos ca Domn? Credința adevărată se formează prin înnoirea minții.
Orice om are nevoie de transformare. Ce fel de transformare? Acea transformare produsă de Duhul Sfânt care îl aduce pe om în punctul zero al vieții. Omul născut din nou va avea principii sănătoase și se va vedea că are o viață transformată. Tâlharul a avut o viață transformată? Din moment ce L-a recunoscut pe Hristos ca Domn, pot scrie că a avut un moment crucial de credință și de pocăință. Și-a recunoscut greșelile și L-a mărturisit ca Domn așa cum a știut și a înțeles el…
Este suficientă teologia lui „crede, numai”?
Doi autori creștini, Aiden Wilson Tozer (1897 – 1963) și Derek Prince (1915 – 2003), plus observațiile mele, spun că teologia care se bazează numai pe, să zicem, structura „crede, numai”, este una fără bază sau ca o casă fără piloni de susținere. Credința asta este una superficială. E ca și cum ți-ai construi casa pe nisip și ți-o „culcă” primul val sau arunci semințe pe lângă drum și în locurile stâncoase cu gândul că va încolți ceva…
Ca observație pertinentă și subiectivă, pot să afirm faptul că tinerii din bisericile conservatoare au principii mai sănătoase decât tinerii din bisericile libertine (moderne). Diferența asta se observă de la o poștă când dau piept cu realitatea (problemele vieții).
Degeaba îți afirmi credința dacă nu acționezi întocmai trăind evlavios și cu recunoștință în inimă.
E suficient să mergi la lucru și să spui că ai lucrat fără să fi lucrat? Dar oare este suficient să lucrezi o lună întreagă și patronul să-ți spună că te plătește și să nu te plătească deloc? De ce ai avea credință dacă nu o folosești?
Și eu am articole pe blog în care afirm că e suficient doar să crezi… Greșeala mea. E foarte bine să crezi, dar te rog să mai faci un pas! Degeaba crezi dacă nu împlinești!
Alege înțelept: trăiește frumos!
Sursă imagine: Mohamed Nohassi on Unsplash
