Cei patru au fost trei: Olaf și Macron…
Așa cum se mai spune (de către unii) că cei patru (evangheliști) au fost trei: Luca și Matei, exact așa se potrivește și în contextul de față, când „lideruții” Europei au ajuns astăzi la Kiev… Cine sunt cei patru? Președintele Franței (Emmanuel Macron), cancelarul Germaniei (Olaf Scholz), premierul Italiei (Mario Draghi) și președintele României (Klaus Werner Iohannis).
Cine sunt cei trei care ar conta? Toți în afară de al nostru… Cine sunt cei doi care contează cu adevărat? Omulețul din Franța și pionul din Germania.
De ce s-au dus tocmai acum în Ucraina, fix în capitală? Nu e periculos? E doar de fațadă… Ce om normal s-ar duce într-o zonă de conflict? Ce președinte de țară s-a dus în Orientul Mijlociu în timpul războiului din Afganistan, Palestina, Irak? Acolo pericol, pe ăia nu-i cumperi cu orice și nu stau pe gânduri dacă au o armă la îndemână… În schimb, în Ucraina, pare că și războiul stă în loc de fiecare dată când oficialii înalți ajung la Kiev… Se cumințește dintr-o dată și domnul Putin?
Ucraina cere de urgență arme… de parcă armele se fabrica precum pâinea caldă… Al nostru președinte a spus că „agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată din partea Rusiei trebuie să înceteze”. Păi când mergi acolo cu scopul de a semna documente care atestă că ești de acord ca țara ta să fie tranzitată de arme (muniție de război din timpul celui de-al doilea război mondial), ca războiul să fie menținut… cum să te privească lumea? Ca fiind omul păcii? Atunci cum? Să lași Ucraina să piară? Nicidecum, soluția nu e arma… Armele sunt pentru @#$%&! Știu și ei asta…
Mâine, 17 iunie, se mai ia o decizie cu privire la intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, astfel că liderii ăștia 4, din care ar conta 3, dar de fapt contează 2, trebuie să își primească partea… Germania și Franța își pregătesc hambarele pentru ce va veni… De unde să primească foloase? De la Ucraina… România trebuie doar să deschidă ușa și geamurile ca să facă loc transporturilor de marfă… Primește firimituri, nu se alege cu nimic (nu cred că s-a negociat ceva în folosul ei…). Cât despre Italia, ea e doar o „cizmă”, când e greu pentru Franța și Germania (nu zic de Belgia sau Elveția), se „încalță” cu Italia, precum te încalți cu cizme ca să treci prin apă până la glezne…
Momentan, pericolul economico-socio-politic al Europei e până la brâu, iar efectele sunt încă ținute ca să nu explodeze…
S-auzim de bine! De fapt, să vedem binele, că minciuna face gălăgie la toate colțurile…
Sursă imagine: Marjan Blan | @marjanblan on Unsplash
