Nod gordian
Războiul de 100 de zile (ani): „RuCraiNato”!

Războiul de 100 de zile (ani): „RuCraiNato”!

„RuCraiNato” nu este verișor cu Naruto sau cu Son Goku, nici măcar un nume de Pokémon… Rusia, Ucraina și NATO sunt cele trei personaje principale din războiul care a ajuns astăzi cota de 100 (de zile). La fel ca celebrul război „de 100 de ani”, care nu a durat 100 de ani (ci mai mult), ar fi o posibilitate ca războiul ăsta de tip „praf în ochi” să dureze mai mult de 100 de ani. Cum așa? Uite așa…

Prefer să nu dezbat ce se întâmplă în mass-media românească pentru că e în urmă cu multe zile, iar informațiile aruncate sunt de propagandă „leftistă”. Să mă iau de domnul Putin? Nu merită… Să mă iau de „actoraș”? „Joacă” bine… nu merită… Să mă iau de ONU care zice că războiul din Ucraina nu va avea niciun câștigător? Păi războiul va avea câștigători, nu „câștigător”. Bine-bine, dar de ce mă iau? Trec un pic la antropologie.

Scriu „un pic” pentru că nu intru în detalii. De ce războiul poate dura 100 de ani? E posibil? Da. Tot ce se face la nivel global, de la granițe până la educarea tipurilor de oameni în funcție de zone, etnii și „simpatii”, este gândit. Lumea, așa cum e ea împărțită pe continente, este „trasată” strategic. Hai că explic repede și scurt, îți las și harta lumii mai jos.

Harta lumii (sursa geology.com)

Când te uiți la un tablou, unde privești prima dată? În centru sau măcar central… Revin și la centru, dar acum uită-te în stânga și în dreapta. Vezi Canada și Statele Unite ale Americii ca fiind extremele din stânga, iar în dreapta pe Rusia, China, Australia și Japonia. Acum imaginează-ți că fiecare extremă este o mână… Ce se întâmplă când unești mâinile? E o poziție de rugăciune… Dar acum ești pe centrul hărții…

Ce vreau să zic cu paragraful anterior? Puterea stă în mâinile țărilor care se află la extremități. Canada, Statele Unite, Rusia, China, Australia sunt țări cu drept de veto, adică dacă una zice că afară plouă, dar de fapt e soare, atunci toată lumea își ia umbrelă că sigur „plouă”. Toți ascultă de cine are drept de veto.

Dar ce se întâmplă la centru? Când îți unești mâinile și iei poziția de „Tatăl nostru” (glumesc, nu poziția mâinilor contează, ci doar să te rogi, dar să te rogi cum trebuie, cu inima bună…), și te uiți la hartă, observi că palmele s-ar uni cam pe unde se află Africa, iar degetele pe unde se află Europa.

Ce înseamnă asta? Dacă ai pune un ou în palme și unul între degete, în poziția când unești palma stângă cu palma dreaptă (emoticonul ăsta 🙏), care dintre ele se sparge instant? Cel din palme… Asta e Africa… Cel mai necăjit continent, chiar cel mai „blestemat”. Africa are cel mai bogat pământ, stă la propriu pe o mină de aur… Peste 60% din rezervele de cobalt, diamante, platină și uraniu de pe glob, se află în Africa… Doar că nu se poate folosi de ele pentru că „mâna stângă” și „mână dreaptă” își iau birul.

Dacă Africa e cea mai lovită și asuprită, ce e cu Europa? Să nu zic că și Israel se află în centrul lumii… Europa e centrul dezvoltării și inovației. De-a lungul anilor, europenii au fost cei care au trasat direcția socio-culturală a lumii prin diferitele minți strălucite pe care le-a dat. Fie că au fost inventatori, fie că au fost filosofi sau politicieni, Europa e un fel de „indicator”. Indicator și atât. Ce putere are un indicator?

Am scris mult, dar totuși e scurt…

Revin la „RuCraiNato”. Conflictul ăsta din Ucraina poate dura 100 de ani pentru că e imposibil să fie pace după ce zic ei „pace”. Conflicte regionale vor mai fi… Conflicte de interes vor mai fi… Conflicte politice vor mai fi (vezi România vs. Ungaria). Odată ce ți-ai rupt un picior sau o mână, poți să mai afirmi că nu l-ai avut rupt chiar dacă s-a vindecat? Așa e și cu războiul ăsta, mai ales că Ucraina e vecină cu Rusia (sau Ucraina e vecina Rusiei…). Conflictul se stinge după câteva generații, dar nu de tot. Istoria care se scrie acum este la fel de interesantă precum cea de acum 1000-2000 de ani.

Închei aici, chiar dacă aș mai scrie… După 100 de zile, războiul din Ucraina (sau pentru #Ucraina) se dovedește de la sine ca fiind nimic mai mult decât un amortizor la nebuniile făcute în pandemie. Urmează criza economică (aia cu foamea) ca să se amortizeze nebuniile făcute pe timp de #război, iar apoi va fi din nou soare… Distracție plăcută vara asta, că din toamnă avem treabă…

Sursă imagine: Levi Meir Clancy on Unsplash

Mulțumesc pentru simplul fapt că ți-ai făcut timp să citești articolul! Dacă vrei, poți susține blogul cu o donație lunară:
Distribuie și altora:
Aboneză-te
Primește notificări pentru
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
TOP