Ai auzit de „prăpastia lui Pascal”? De matematicianul și filosoful francez, Blaise Pascal, sigur ai auzit câte ceva.
Ei bine, ca orice alt mare gânditor, a avut și el la rândul lui probleme mari.
„Prăpastia lui Pascal” este mai mult o metaforă decât un concept, deși, dacă m-aș pune să despic firul în patru, aș duce expresia la rang de concept, ba chiar l-aș face unul general în care orice om și-ar putea pune numele.
„Prăpastia lui Pascal” poate fi „Prăpastia lui Robert” sau „Prăpastia ta”.
Cum a apărut această expresie simbolistică? Blaise Pascal a avut un accident cu trăsura pe podul Neuilly (din apropierea Parisului). Trăsura s-a oprit la marginea prăpastiei, caii au căzut în râul Sena, iar Pascal și-a văzut „moartea cu ochii”.
În urma acelui eveniment neplăcut, se spune că Blaise Pascal a rămas cu sechele, deseori fiind copleșit de anxietate.
Unii spun că acela a fost punctul de cotitură al vieții sale, când a trecut la credința în Dumnezeu.
Fie vorba între noi, privești viața altfel din momentul în care devii conștient că există moarte și că numai Dumnezeu te poate scăpa de ea (aici mă refer la moartea veșnică).
Cred că viața lui Pascal s-a schimbat în bine. De fapt, viața oricărui om se schimbă în bine când devine conștient de existența și măreția lui Dumnezeu.
Apropo, de câte ori te-a scăpat Dumnezeu de la moarte? Nu știi? Păi de câte ori era să te îneci cu mâncare? De câte ori era să faci accident cu mașina? De câte ori ai avut probleme medicale? Dar oare de câte ori meritai să trăiești?
Slavă Domnului că oricât de grea este viața, tot merită trăită! Din păcate, adolescenții, tinerii și adulții, habar nu au cum să trăiască, fapt ce rezultă din acțiunile lor: unii se scufundă în băutură, alții se injectează sau trag pe nas, iar ceilalți își „iau” viața.
Dacă tot n-ai ce face cu viața ta, nu mai bine i-o dai lui Dumnezeu? Ferice de cel ce dă…
La mine, azi e 26 iunie (2025). Ieri am dat de următoarele știri:
- O fată de clasa a VIII-a s-a spânzurat înainte de examen (Iași).
- O fată de 15 ani s-a aruncat de la etajul 5 și a murit (Sibiu).
- O fată a fost salvată după ce s-a aruncat de pe Podul Gării din Sibiu.
Intenționat am pus a 3-a știre care face referire la salvare. De ce? Pentru că există salvare! Există speranța salvării oricât de mare este, a fost și va fi problema prin care treci!
Da, e teribil să-ți vezi moartea cu ochii, să vezi numai prăpăstii în jurul tău, să nu mai ai niciun gând curat și să nu mai ai nici măcar puterea de a dispera! E un consum mare de energie să te plângi, să te vaiți și să urli, nu-i așa?
Înțeleg că vrei să nu mai suferi, că vrei ca totul să fie bine, că ți se pare nedrept sau drept, dar e prea mult și te lași dus de val. E dreptul tău să te plângi, dar nu înseamnă mereu că ai dreptate.
Știi povestea cu „Omul și crucea”?
Era un om nemulțumit că viața este prea grea, că nu mai poate să-și poarte crucea și se ruga lui Dumnezeu să mai taie din ea, să o facă mai ușoară.
Dumnezeu l-a ascultat și a tăiat din cruce.
După o vreme, „omul nostru” a fost din nou cuprins de nemulțumire și s-a rugat din nou.
Dumnezeu l-a ascultat din nou și a tăiat din cruce. Apoi din nou și din nou…
La scurt timp, omul ajunge în fața unei prăpastii. A văzut că ceilalți oameni au pus crucea și în felul acesta reușeau să treacă de partea cealaltă a prăpastiei. Crucea era folosită pe post de pod.
„Omul nostru” a pus și el crucea numai că surpriză: crucea era prea scurtă, prea mică și a căzut în abis…
Care este morala? Dumnezeu știe prea bine de ce îngăduie greutățile prin care treci, ai trecut și vei trece de-a lungul vieții.
Important este ca tu să fii conștient că trebuie neapărat să treci prin ele cu nădejde și credință în Dumnezeu, nicidecum cu disperări și nemulțumiri de nu mai știi de tine.
Nu zice nimeni că nu e greu, mai ales în situațiile imposibile. Știai că imposibilul e pentru noi, nu și pentru Dumnezeu!
Fiecare om ajunge la un moment dat în fața unei prăpastii. Ce trebuie să faci? Capul sus, genunchii jos și roagă-te Celui ce poate să facă minuni în viața ta!
#DumnezeuExistă
