Formula verbului „a cunoaște”

a percepe + a înțelege + a pricepe = a cunoaște

(percepere + înțelegere + pricepere = cunoaștere)

Pentru mine, cunoașterea reprezintă una din marile premii ale vieții… Nu neapărat cunoașterea bazată pe învățare sau pe faptul că întâlnesc situații, oameni sau locuri noi, ci pe ideea că pot să percep ceva, apoi să-l înțeleg și în final să-l pricep. Acel „ceva” îl transform în cunoaștere.

Fiecare om e înzestrat cu senzația de percepere, care are temelia în experiențele trăite anterior și de cele mai multe ori, percepția este asociată cu intuiția de moment. Intuiția poate fi bună sau nu, important e ce te decizi să alegi după ce percepi o situație anume. Să nu te grăbești… Perceperea nu îți dă toate datele problemei. Ai nevoie de înțelegere…

A înțelege ceva presupune un efort, trebuie să deslușești modul în care lucrurile, pur și simplu, se întâmplă. Pentru a înțelege ceva ai nevoie de răbdare. Imaginează-ți răbdarea ca fiind procesul de asfaltare a unei străzi care nu era înainte; exact așa e și când înveți ceva nou, creezi un drum nou și e foarte important dacă e făcut bine încă de la început. După ce aranjezi drumul și pui straturile necesare, trebuie neapărat să presezi „patul” ca drumul să fie drept și nivelat la poloboc. Bine e ca atunci cand înveți ceva nou să ai răbdare și să încerci să înțelegi (pe cât posibil) tot. Altminteri, vei fușări câteva noțiuni pe care le vei ține minte cât ai spune cinci cuvinte: „Nu am învățat cât trebuie”. Înțelegerea e partea de finisare a unei lucrări, dar nu ultima. Priceperea e acea comisie finală care inspectează lucrarea și are rolul de preda totul în stare perfectă, iar dacă trebuie, poate repara sau schimba orice e nevoie.

Când pricepi ceva, înseamnă că ai înțeles ce se întâmplă, pe lângă faptul că ai perceput, deja, situația într-un mod clar. Dacă eu fac un avion de hârtie, iar tu mă urmărești îndeaproape, probabil că după câteva încercări îmi vei spune că ai priceput cum se face… Îți dau o coală de hârtie și te invit să faci un avion exact ca al meu. Îți iese din prima? Din a doua? Nu contează, îți mai arăt încă o dată. De data asta vei fi mai atent, te vei concentra pe detalii ca să percepi limpede tot procesul. Ori de câte ori va fi nevoie, mă vei opri că să-ți explic cât și unde trebuie îndoită foaia, astfel vei înțelege procesul mai „pe pielea ta”. În final, după ce reușești să faci de câteva ori, ajungi la onorabila distincție de „priceput”. Când ajungi să faci, de unul singur, un avion de hârtie ca al meu (sau mai bun), vei înțelege ce înseamnă priceperea.

„A percepe”, „a înțelege” și „a pricepe” sunt trei verbe care formează adevăratul sens al cuvântului „cunoaștere”. Din ce e format triunghiul? Din trei laturi… La fel și verbul „a cunoaște” e format din trei verbe care pot fi percepute ca fiind laturile sau chiar zidurile cunoașterii.

Totuși, ce rol are formula verbului „a cunoaște”? Orice detaliu contează și prin această formulă vei privi cu alți ochi și cu mintea un pic mai ascuțită la cunoaștere sau măcar la procesul în sine.

Numa’ bine!

Mulțumesc pentru simplul fapt că ți-ai făcut timp să citești articolul! Dacă vrei, poți susține blogul cu o donație lunară:
Distribuie și altora:
Aboneză-te
Primește notificări pentru
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
TOP