Cetatea Alba Carolina

Cetatea Alba Carolina este cea mai impozantă, completă și întreținută cetate din România! Ai vizitat-o? Îți recomand să-i faci o vizită…

În locul pe care este acum construită, au fost alte două fortificații: Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Germina (106 d.Hr.) și Cetatea Medievală Bălgrad (secolele XVI-XVII).

Construcția cetății Alba Carolina a fost realizată în perioada 1715-1738 și poartă numele împăratului din vremea respectivă: Carol al VI-lea (împărat al Sfântului Imperiului Roman).

Sfântul Imperiu Roman a inclus teritoriul Germaniei și regiuni din Boemia, Burgundia și Italia.

De unde vine numele de Iulia în Alba Iulia? De la conducătorul Iula din secolul al X-lea. Prima mențiune a numelui Alba Iulia este din 1199. Alte nume pentru orașul Alba Iulia sunt: Apulum (de la Apoulon – numele cetății dacice), Bălgrad (castel alb), Gyulafehérvár (cetatea albă a lui Gyula sau Iula).

Cetatea Alba Carolina este plină de istorie. Încă de la intrare ești „întâmpinat” de busturile regelui Ferdinand și reginei Maria. Tot ce vezi cu ochii te îndeamnă la o cugetare asupra istoriei… Nu doar că vezi ceva „piese de muzeu”, dar arată și bine, iar peisajul este unul cu bun-gust.

Poți să te plimbi liniștit câteva ore în interiorul cetății. Nu doar atât, dar poți să și mănânci ceva bun la terase…

Ce poți vizita? Catedrala Încoronării, Catedrala Romano-Catolică, Muzeul Unirii, Sala Unirii, Muzeul roman Principia (destul de interesant) și șanțurile cetății dacă vrei să te dai cu „mașinuța”.

În fiecare zi, în perioada 1 mai – 15 octombrie, de la ora 12:00, poți să asiști la Ceremonialul Schimbului Gărzii de Onoare a Cetății. În mod normal, sâmbăta și duminica se trage cu tunul, dar ultima dată când am fost sâmbăta n-am auzit nimic (eram la masă…).

N-are rost să mai scriu ce belvedere este în spate, de unde se trage cu tunul…

Dacă vrei să înveți un pic de istorie, atunci îți recomand să studiezi despre fiecare om care are bustul amplasat în zona dintre Sala Unirii și Muzeul Național al Unirii:

1. Aurel Lazăr (1872 – 1930)
2. Alexandru Vaida-Voevod (1872 – 1930)
3. Miron Cristea (1868 – 1939)
4. Iuliu Hossu (1885 – 1970)
5. Iuliu Maniu (1873 – 1953)
6. Vasile Goldiș (1862 – 1934)
7. Gheorghe Pop de Băsești (1835 – 1919)
8. Ștefan Cicio-Pop (1865 – 1954)
9. Ioan Suciu (1862 – 1939)
10. Aurel Vlad (1875 – 1953)
11. Iosif Jumanca (1893 – 1949)
12. Ion Flueraș (1882 – 1953)
13. Samoilă Mârza (1886 – 1967)
14. Alexandru Averescu (1859 – 1938)
15. Constantin Prezan (1861 – 1948)
16. Teodor Mihali (1856 – 1934)
17. Ion Rațiu (1858 – 1922)
18. Take Ionescu (1858 – 1922)
19. Ion I. C. Brătianu (1864 – 1927)
20. Ioan Nistor (1876 – 1962)
21. Pantelimon Halippa (1883 – 1979)
22. Vasile Lucaciu (1852 – 1922)
23. Iancu Flondor (1795 – 1864)

În Sala Unirii găsești pe un perete (cum intri în sală, pe stânga), Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie, 1918, scrisă pe 2 „pagini” sau „tablouri”.

Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

I. Adunarea națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara-Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.

II. Adunarea națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituției, aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, adunarea națională proclamă următoarele:

1. Deplină liberate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire: libera propagandă a tuturor gândirilor omenești.
5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențiarea producțiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea națională dă expresiune dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

V. Românii adunați în această adunare națională salută pe frații lor din Bucovina scăpați din jugul monarhiei Austro-Ungare și uniți cu țara-mamă, România.

VI. Adunarea națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aci în monarhia Austro-Ungară, anume națiunile: ceho-slovacă, austro-germană, jugo-slavă, polonă și ruteană și hotărește ca acest salut al său să se aducă la cunoștiința tuturor acestor națiuni.

VII. Adunarea națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea și unitatea națiunei române.

VIII. Adunarea națională dă expresiune mulțumitei și admirațiunei sale tuturor puterilor aliate, cari prin strălucite lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război, au scăpat civilizațiunea din ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania, Banat și Țara-Ungurească, adunarea națională hotărește instituirea unui mare Sfat Național Român.

Ca să întăresc primul paragraf al articolului, îți scriu că pentru mine, Cetatea Alba Carolina este cea mai faină cetate dintre toate cetățile și castelele pe care le-am vizitat în România (Cetatea Șoimos, Cetatea Deva, Cetatea Șiria, Castelul Corvinilor, Abația Cârța, Cetatea Făgăraș, Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Cetatea Rupea, Cetatea Oradea, Castelul Lázár, Cetatea Medievală Bologa, Cetatea Costești-Cetățuie, Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa – nu contează dacă am omis vreuna).

Îți las aici un clip scurt ca să te convingi și să vizitezi Cetatea Alba Carolina:

Nu te las până nu te uiți și la un clip interesant cu istoria orașului Alba Iulia:

Sursă imagine: horjarobert.ro

Mulțumesc pentru simplul fapt că ți-ai făcut timp să citești articolul! Dacă vrei, poți susține blogul cu o donație lunară: