„A apuca luna cu mâna și soarele cu picioarele”
Poți apuca luna cu mâna sau să dai cu piciorul în soare, ca într-o minge de fotbal? Am văzut mii de poze în care se mai apucă soarele cu mâna, ca iluzie optică, dar n-am văzut pe nimeni să dea cu picioarele după soare… Plus că mai există o expresie la oamenii cu nervii de plastic (lungi ca firul de spaghete), în care se proclamă sus și tare că-și bagă picioarele… Dă-le pace, tot desculți vor fi…
Așadar, cum interpretezi proverbul românesc „A apuca luna cu mâna și soarele cu picioarele”? Eu îl abordez în 2 perspective diferite.
În primul rând, omul ăsta care apucă luna cu mâna și soarele cu picioarele, mi se pare că face totul pe dos și că stă cumva suspendat, cu capu-n jos. Ce e mai departe de pământ, luna sau soarele? Distanța de la pământ la lună este de aproximativ 384.400 km, iar de la pământ la soare este de aproximativ 149 de milioane de km (diferă în funcție de rotația pământului…). Ca fapt divers, durează aproximativ 8 minute ca o rază a soarelui să ajungă la noi…
Așadar, soarele fiind mai departe de lună, în proverbul ăsta, e ca și cum stai cu picioarele lipite de tavanul de la etajul 2 și vrei să pui un bec la vecinul de la etajul 1 sau să fii la parter, cu picioarele lipite de tavan și să mănânci… Nu încerca să mănânci cu capul în jos pentru că te vei îneca (groaznic)! Nici măcar să nu bei apă cu capul în jos (deși ai șanse să scapi cu bine…).
Totuși, ce ar căuta omul ăsta din proverbul nostru cu capul în jos? Nu e cam imposibil? Este…
În al doilea rând, pur și simplu este ceva nerealizabil. E ceva de domeniul SF-ului. Cum să apuci mâna cu luna sau soarele cu picioarele? Hai că în poze se mai poate, cumva, treacă-meargă, dar cum să faci așa ceva în realitate? Probabil că oamenii visători, care au o imaginație mai bogată decât Elon Musk, pot gândi că imposibilul este posibil…
Aici pot să fac și o mică ramificație, în sensul că există oameni la care doar gura e de ei și vorbesc vrute și nevrute, ca șmecherii, dar mai există și niște oameni care se bazează pe credința în Dumnezeu, astfel că lumea îi cataloghează ca fiind niște ciudați care „apucă luna cu mâna și soarele cu picioarele”.
Marile invenții nu cred că s-au făcut numărând de la 1 la 10, ci prin tot felul de calcule care mai de care mai complexe pentru a demonstra simplitatea. La urma urmei, orice lucru pare simplu, chiar dacă la început a fost greu.
Tu vrei să apuci luna cu mâna și soarele cu picioarele? În sensul că dacă ai planuri mărețe pentru care ești gata să faci un sacrificiu…
Limba română e plină de expresii frumoase! La fel de frumoase sunt și visurile împlinite…
Sursă imagine: Marc-Olivier Jodoin on Unsplash
