Circulațiile inimii — porunci nemuritoare
#PoezieCuTâlcÎnTâlc
29 Septembrie – Ziua mondială a inimii
Am scris o poezie mai specială. De ce? Pentru că și inima este specială…
E un tâlc într-un tâlc, nu e o poezie obișnuită… Arhitectura, pe scurt, este următoarea:
I: introducere, te pun în temă;
II: Mica circulație a inimii oglindită prin porunca: „Să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți”;
III: Marea circulație a inimii reliefată prin porunca: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău”;
IV: concluzie, plus un mic ajutor pentru ce ai citit la II și III.
Circulațiile inimii — porunci nemuritoare
de Horja Robert Emanuel
I.
Inima este suflul cerului,
Un dar făcut din dragoste de om
Ce ține ritmul clar al timpului
Prin circulațiile în stil binom:
Mica și Marea circulație
Evidențiate prin două porunci:
Iubirea de aproape-n grație
Ce nu clintește praful de pe stânci
Și dedicarea-n slava Domnului
Ca tu să fii pe veci autonom
În sărbătoarea sfânt-a binelui
Cu totu-n toate roadele din „pom”.
II.
Întâi e Mica circulație,
Care începe din partea dreaptă,
De unde pleac-un trunchi în stație
Înarmat cu „dioxid de luptă”.
Ajuns în fața „dublului oxid”,
Biruința răului prin bine
Produce iminentul schimb de vid:
Dioxidul merge în ruine,
Eliminat cu mare-atenție,
Iar oxigenul trece în șoaptă,
Prin vene pulmonare-n dicție,
În atriul stâng pân’ la prima proptă.
III.
Sângele trece-n ventriculul stâng
Și astfel se dă startul la idei
Prin cea mai mare aortă în rang:
Marea circulație, printre miei,
Transportă oxigen la organe
Prin cele două vene cave mari,
Ca sângele să circule bine,
Curat, vioi și fără „gogoșari”.
Tâlcul fin acestui mare miting
E scris în cartea-ntâiului Matei…
Cuprinde Legea și Prorocii-n ring;
Iubește tot cu inima-n scântei.
IV.
Sediul înțelepciunii-i inima,
De-acolo scoți apă de viață,
Chiar faci un bine când poți aclama:
„Iisus Hristos e Domnul!”, cu forță…
Întâia circulație-i pentru om,
Acesta-i șansa ta să aduci rod,
Îmbrățisând pe cel căzut din pom,
Să-l îngrijești până merge-n exod…
Marea chemare își are tema
În dragostea care se învață,
Ca astfel să primești și diploma
La finele cântării de față…
